marți, 11 decembrie 2012

De ce doare decembrie?


Mi-as fi dorit sa scriu frumos despre tine. Despre cum stii sa ma iubesti, despre cum stii sa ma aperi de mine si cum nu reusesti sa ma aperi de tine. Despre cum m-ai compus in ultimii 3 ani si m-ai invatat atat de multe. Despre cum imi venea uneori sa urlu de cat de tare ma durea fericirea aia. Despre cum ne-am cunoscut cand am fost Cenusareasa, si cum pantoful meu era la tine. Despre cum chitara ta e singura care imi lipseste mai mult decat imi lipsesti tu, si despre cum iti curg lacrimile cand canti miile de iubiri din noi.

Dar nu te-am mai auzit de mult cantand la chitara, si iubirile din noi au inghetat. Nu mai stii cum sa ma iubesti, si nu te mai vrei liber. Nu ma mai poti apara nici de mine, iar de tine si de lume nu te mai aperi nici tu. Mi-ai spus ca ai ajuns la concluzia ca e mai bine sa mergi cu valul, vei ajunge la un moment dat unde iti doresti. Ce pacat ca eu merg mereu pe mal, si in valul tau cred ca nu am avut loc niciodata.

"Asa e lumea. Sunt multe compromisuri. Sa nu mai fi trista, nu ai de ce."

Decembrie doare iar. Tu ma dori iar. Si lumea se termina, iar.

Mi-ar placea sa stiu sa inchid usi.
--------------------------------
Later Edit: "E atât de greu şi de dureros să stai între minte şi inimă şi să te lupţi s-o împaci pe cea din urmă cu dreptăţile celei dintâi." - Gala Galaction

In mintea mea inteleg tot. Si de ce si cum si cu cine si de ce nu cu mine. Nici mintea si nici inima mea nu te vor asa, mincinos, oportunist si jucator cu sufletele. Inima mea nu te vrea decat al ei si nu te-ar iubi decat stiindu-te liber si fericit. 

Si totusi... daca mintea mea e linistita si, asa cum stii si tu, stie ca merit mai mult, sufletul nu vrea nicicum sa se lase impacat...


~ Sinziana

marți, 4 decembrie 2012

Să merg cu tine-alături îmi este interzis...

Despre de ce el este Zmeul, în el eu sunt Sînziana și acea tristețe a basmelor.

George Calinescu - Interdicţie

Nici n-ai iesit pe usa cea de perete data,
Si-ncep sa numar ziua când vei veni din nou,
Ma învelesti cu parul si ma saruti o data,
Si pieri din fata mea cântând ca un ecou.

Iubirea mea-i facuta din grija si-asteptare,
Sa merg cu tine-alaturi îmi este interzis.
Stai într-un turn de aur sclipind în departare,
Si ca s-ajungi la mine tu zbori peste-un abis.

La ora fermecata te-astept cu îndoiala,
De-ntârzii simt o spaima, de vii, melancolie,
Mi-e teama de-aceea zi în veci catastrofala
Când nu te va misca a mea thaumaturgie.

Din mine trupul tau nu se va face rodnic,
Putin te strâng în brate, mai mult te vad în vis,
Nu-ti voi fi mire sacru, ci pururi un logodnic,
Sa merg cu tine-alaturi îmi este interzis.